Academia Navală "Mircea cel Bătrân"

---------------------------------------------------------

          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    In perioada 22 - 26 iulie, nava-scoala "Mircea" a efectuat o escala in portul Palermo din insula Sicilia, Italia.
          In aceste zile, velierul a fost deschis pentru vizitare, la bord urcand turisti olandezi, francezi si mai ales foarte multi romani stabiliti in Sicilia de ani buni, dornici sa vada aceasta "Romanie plutitoare", ambasador pe marile si oceanele lumii.
          Iata cateva dintre impresiile vizitatorilor care au urcat la bordul lui Mircea in portul Palermo: "Ma simt emotionata. Nava-scoala "Mircea" reuseste, iata, sa ma apropie de Romania", "Mi-au placut cadetii, mai ales modul in care reusesc sa explice modul in care functioneaza nava. Se vede ca sunt foarte mandri de ea!", "O sa recomandam si prietenilor nostri sa vina sa o viziteze cat timp mai sunteti in port. A fost vorba de entuziasmul de a vedea velierul nostru, mai ales in Palermo, unde este foarte greu de ajuns.". Cristina Scarlet, o romanca din Braila stabilita in Palermo de 14 ani, ne-a declarat: "Am aflat de pe retelele de socializare ca nava-scoala "Mircea" va fi aici si am venit sa o vizitez cu mare placere, o "bucata" din Romania, la Palermo. Sper sa vina cat mai multi romani din Sicilia sa vada mandria noastra. Cadetii sunt foarte amabili, ne-au prezentat nava, am discutat putin si chiar i-am incurajat sa viziteze Palermo, un oras foarte frumos, plin de istorie si cultura. Suntem norocosi ca va avem aici, stiu ca ati fost si la Livorno, v-am urmarit pas cu pas. Sper ca prezenta dumneavoastra aici sa fie apreciata si sa va viziteze cat mai multi romani, dar si italieni, pentru ca ne mandrim cu nava-scoala "Mircea"!".
          Desi a fost o escala tehnica, comandantul marsului, comandorul Mircea Tarhoaca, si comandantul navei, capitan-comandorul Silviu Marius Moraru, au efectuat o vizita oficiala la contraamiralul dr. Raffaele Macauda, directorul maritim si comandantul portului Palermo. De asemenea, in a treia zi de escala, o delegatie a Asociatiei Nationale a Marinarilor din Italia, condusa de inginerul Claudio Longo, a vizitat nava-scoala "Mircea". Asociatia reuneste fosti marinari, civili dar si militari, din intreaga Italie si militeaza pentru pastrarea traditiilor maritime si promovarea ideii de marina in randul tinerei generatii, ultima initiativa vizand ridicarea, in premiera, a unui monument la Palermo in memoria tuturor celor cazuti pe mare.
          Cum incepem sa ne apropiem de finalul marsului de instructie din acest an, nu lipsesc nici momentele de bilant presarate deja cu o usoara nostalgie: "Suntem bucurosi ca am ajuns in Palermo si abia asteptam sa exploram orasul. Experienta de la bord este una valoroasa, toate exercitiile si antrenamentele au adus plusvaloare marsului pentru ca am avut ocazia sa dobandim anumite abilitati practice si sa ne perfectionam competentele din domeniul maritim. Aceste notiuni ni le-am insusit deja la cursuri, de la profesorii din Academia Navala "Mircea cel Batran", dar aici a fost locul perfect pentru a le pune in practica. Imi este dor de casa, insa imi pare rau ca marsul se apropie de final. Sigur imi va lipsi viata de la nava si coordonarea cu echipajul", ne-a declarat student caporal Gilda Faifer.
          Am parasit Palermo in dimineata zilei de 26 iulie si ne indreptam spre ultima noastra escala din acest mars de instructie, Bodrum in Turcia, unde urmeaza sa intram in dimineata zilei de 31 iulie.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    Pe 19 iulie plecam de la locul de acostare din portul La-Seyne-sur-Mer din rada Toulonului, prin Marea Mediterana si prin Stramtoarea Bonifacio, care desparte insulele Corsica si Sardinia, reveneam in Marea Tireniana, mergand spre sud, pentru a intra in portul Palermo luni, 22 iulie. A fost o etapa scurta pe mare in care velierul a parcurs 460 de mile marine. Se poate spune ca suntem la jumatatea marsului de instructie, pe drumul de intoarcere acasa.
          Pe mare temperaturile ajung la peste 35 de grade, iar apa marii, la cinci metri adancime, are 28 de grade, dupa cum inregistreaza senzorii de la statia meteo a navei, asa ca toate activitatile de la bord, printre care se numara exercitiile de vitalitate pentru lupta cu focul si cele de abandon al navei, au fost regandite pentru a se evita expunerea prelungita la soare.
          Pe langa exercitiile de vitalitate, in aceasta etapa a marsului a fost organizata si ceea ce putem numi "instructia sanitara" pentru studentii Academiei Navale "Mircea cel Batran". In cadrul ei, cadetii au invatat notiuni elementare de acordare a primului ajutor. Echipa medicala de la bord este formata din colonelul medic Eduard Moise si doi subofiteri sanitari. La puntea centru a navei, acestia le-au aratat studentilor cum se acorda primul ajutor.
          "Azi am desfasurat un exercitiu de salvare si evaluare a unui ranit. Am urmarit sa le aratam studentilor cat de utile sunt astfel de cunostinte si in viata de zi cu zi, in afara bordului, si cum pot salva o viata. Au fost foarte interesati, am fost placut surprins, si noua ne-a facut placere sa impartasim din cunostintele noastre. Am trecut prin mai multe situatii, de la montarea unui guler cervical (o situatie putin mai complexa) si pana la aplicarea de bandaje pe diferite segmente ale corpului." a precizat plutonierul sanitar Cristian Dinescu.
          De la sergentul sanitar Cristian Muntianu am aflat si care sunt cele mai frecvente motive pentru care studentii sau membrii echipajului apeleaza la sanitarii din infirmerie: "Cazurile difera, de la o simpla taietura pana la o luxatie, o raceala sau o faringita. Dintre motivele medicale minore pe primul loc se afla bataturile de la trasul la parame, apoi insolatia si deshidratarea, care apar destul de des si racelile de la schimbarea brusca de temperatura. Cat despre raul de mare, acesta nu se trateaza, practic el se antreneaza si odata cu experienta apare si rezistenta la raul de miscare."
          Pe 20 iulie a fost savarsita la bord slujba de Sf. Ilie de catre preotul militar locotenent-colonel Torino Dumitriu si preotul Trandafir Dragos. Slujbele au loc la bord in fiecare zi de duminica.
          Acum suntem in escala in portul Palermo, pana pe data de 26 iulie, iar nava este deschisa pentru vizitare in toate cele patru zile, asa ca ii asteptam pe toti romanii din Sicilia (localnici sau turisti, dar si pe gazdele noastre italiene) sa urce la bord in numar cat mai mare.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    In escala noastra din La Seyne-sur-Mer (Toulon), desfasurata intre 15 si 19 iulie, velierul a trezit interesul oficialitatilor locale, civile si militare, al personalului diplomatic si al comunitatii romanesti de aici. Aproape in fiecare port de escala, in mod traditional, au loc vizite oficiale ale comenzii navei si a marsului impreuna cu reprezentantii diplomatici ai statului roman la autoritatile civile si militare locale. Sunt vizite formale, menite sa consolideze relatiile dintre Fortele Navale Romane si marinele straine si, intr-un sens mai larg, relatiile bilaterale dintre Romania si tarile in care avem porturi de escala. Astfel de vizite au avut loc si in timpul escalei noastre la Toulon.
          Impreuna cu doamna Aurelia Grosu, consulul general al Romaniei la Marsilia, comandorul Mircea Tarhoaca, comandantul marsului, capitan-comandorul Silviu Marius Moraru, comandantul navei, precum si doi cadeti, am plecat spre Primaria din La Seyn-sur-Mer. Localitatea se mandreste cu noile sale amenajari portuare, dar si cu faptul ca de aici a intrat in istorie, eliberand Toulonul cu artileria sa in tipul Revolutiei franceze, un tanar capitan numit Bonaparte, cunoscut mai tarziu ca Napoleon. Acolo am fost primiti de viceprimarii Joseph Minniti, italian la origine si mare iubitor de mare si ambarcatiuni cu vele, si Marie-Claude Paganelli Argiolas.
          In cursul aceleiasi zile, cu o ambarcatiune pusa la dispozitie de Marina Franceza, am traversat rada Toulonului pana in baza navala pentru o vizita protocolara la Prefectura maritima. Acolo am fost primiti de Gilles Boidevezi, prefectul maritim al Mediteranei si comandantul zonei maritime, care a avut ocazia in trecut sa urce la bordul Navei-Scoala "Mircea", aflat in urma cu doi ani in escala in portul Sete, si de contraamiralul Vincent Grigoire, loctiitorul pentru operatii.
          Vizitele oficiale reprezinta doar o parte din activitatile specifice diplomatiei navale. Acestea sunt completate de receptiile oficiale care au loc la bordul Navei-Scoala "Mircea". Fiecare receptie este organizata in detaliu pentru ca rezultatul final sa puna in valoare obiectivele velierului ambasador al Romaniei si sa creasca vizibilitatea Academiei Navale "Mircea cel Batran", a Fortelor Navale Romane si a Armatei Romaniei.
          Datorita implicarii echipajului, dar si sustinerii doamnei consul general Aurelia Grosu, am reusit sa aducem pe puntile velierului amirali si ofiteri francezi, consuli generali si personal diplomatic aflati la post in Provence (Marsilia), oficialitati din partea autoritatilor locale si centrale, reprezentanti ai mediului de afaceri, artisti, intelectuali, romani din comunitatile de aici si multi altii.
          Pe nava au urcat consulii generali ai Spaniei, Italiei, Turciei, Suediei, Malaeziei, Vietnamului, Statelor Unite ale Americii, Indoneziei, amirali si ofiteri francezi, primari, consilieri, Paul Anastasiu, un pictor oficial al armatei franceze, scriitorul Ioan T. Morar, jurnalisti si preoti romani, adica aproape 200 de invitati pe care ne-am bucurat sa ii avem la bord.
          Preparatele servite in timpul receptiei au fost pregatite de un "chef" roman, iar momentele artistice au fost asigurate de studentii nostri, ce fac parte din ansamblul de dansuri populare al Academiei Navale "Mircea cel Batran" Dulce Plai Dobrogean, dar si de studenta Lavinia-Irina Blajut, care i-a incantat pe oaspetii francezi cu repertoriul sau muzical.
          Discursurile comandantului navei, capitan-comandorul Silviu Moraru, si al doamnei Aurelia Grosu, consulul general al Romaniei la Marsilia, si ceremonia coborarii pavilionului au fost alte moment cheie ale receptiei.
          Dupa patru zile de escala in care am avut sute de vizitatori la bord, ridicam ancora si ne continuam marsul de instructie. Urmatoarea destinatie este Palermo din Insula Sicilia, unde vom ajunge pe data de 22 iulie, dupa trei zile petrecute pe mare.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    Unul dintre cele mai asteptate momente de cadeti, scoala ramelor, s-a intamplat vineri, 12 iulie, in a 17-a zi a marsului de instructie. Unde? In Marea Ligurica, la cateva ore de la iesirea din Livorno, in apropierea insulei Gorgona de care ne desparteau 18 mile. Marea a fost linistita, cu 25 de grade in apa si peste 30 in atmosfera, conditii ideale care nu puteau fi ratate de comanda navei pentru scoala ramelor, mai ales ca prognoza pentru zilele urmatoare arata o mare mai agitata.
          Asadar, cadetii au fost impartiti in zece armamente (echipaje) pentru cele doua barci de 10 plus 1 ale navei care au fost coborate la apa, in babord si tribord, iar cadetii au coborat pe scarile de pilot la puntea centru. Sub conducerea unui maistru fiecare barca si-a inceput cursele pe apele Marii Ligurice.
          Studentii nostri au mai avut ocazia sa exerseze trasul la rame anul trecut, in timpul practicii marinaresti desfasurate la Centrul de pregatire marinareasca si sporturi nautice, de la Palazu Mare, al Academiei Navale "Mircea cel Batran". Experienta i-a ajutat pe studenti sa-si reaminteasca rapid ce au de facut si au dovedit sub conducerea sefilor de barca si a maistrilor instructori ca au acumulat multe cunostinte utile in timpul perioadei de practica.
          Au participat, de asemenea, si toti cadetii straini. Unii dintre ei erau la prima experienta de acest fel, precum cadetii letoni Zaklina Maksimova si Martins Svitis, altii, precum spaniolul Luiz Garcia Lopez, imi spunea ca au antrenamente saptamanale de trei ore de tras la rame in Oceanul Atlantic! Au existat si curse amicale intre barci, pe distanta de la pupa pana in bompresul Navei-Scoala "Mircea", pierdute sau castigate cu voie buna.
          Durata antrenamentului a fost una limitata, pentru a asigura rotirea tuturor cadetilor. Fiecare echipaj a petrecut in barca aproape 30 de minute, timp in care studentii s-au putut reacomoda cu ramele, barcile si manuirea lor corecta.
          La sfarsitul zilei, la apusul soarelui, cand barcile au fost ridicate la bord, toti au fost de acord ca a fost o zi minunata!
          Inceputa la amiaza, in plin soare, scoala ramelor a fost destul de solicitanta pentru cadeti, fizic, din cauza caldurii care a fost sporita si de purtarea regulamentara a vestelor de salvare, insa acestia au reusit sa faca fata provocarii cu brio.
          Cat timp am stat in deriva pentru scoala ramelor, echipajul a lucrat in continuu pentru a se asigura ca nava Academiei Navale "Mircea cel Batran" arata perfect. Marinarii au coborat barca la apa si au "retusat" cu pitura alba bordajul velierului pentru a-i reda aspectul imaculat. Luni, 15 iulie, cand am intrat in La Seyne sur Mer de langa Toulon, totul arata impecabil. In a doua zi marea a fost putin mai agitata iar cadetii si-au inceput ziua cu inviorarea de dimineata, urcand pe atarnatori (parame cu noduri) la puntea centru si au continuat cu antrenamente in arborada si cursuri.
          A fost una dintre cele mai scurte etape ale marsului nostru, cu durata de doar trei zile si 190 de mile marine intre cele doua porturi, Livorno si La Seyne sur Mer. Cu tricolorul fluturand la catarg, am defilat la o distanta de cateva mile de Riviera franceza.
          Duminica seara, 14 iulie, de Ziua Nationala a Frantei eram travers de Toulon, cea mai mare baza navala franceza, admirati de cei aflati in toate ambarcatiunile care erau in jurul nostru si asteptau focul de artificii. La sosire, cu studentii salutand pe vergi, am fost intampinati pe cheu de doamna Aurelia Grosu, consulul general al Romaniei la Marsilia si se anunta deja o escala plina de activitati oficiale care tin de diplomatia publica dar si de cea navala.
          Nava-Scoala "Mircea" ramane in portul La Seyne sur Mer pana pe data de 19 iulie si este deschisa pentru vizitare.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    Dupa sase zile si 900 de mile parcurse, in dimineata zilei de miercuri, 10 iulie, acostam la cheul portului Livorno, prima noastra escala italiana din marsul de instructie al Navei-Scoala "Mircea" din acest an. Doar doua zile am ramas aici pentru refacerea plinurilor de alimente si apa. Un alt obiectiv al escalei noastre a fost, desigur, si intarirea legaturilor dintre Academia Navala "Mircea cel Batran" si Academia Navala italiana de aici, din Livorno, fondata in 1881 in urma reunirii celor doua scoli de marina deja existente de la Genova si Napoli.
          Astfel ca in seara primei zile, un grup de studenti italieni din anul doi de studiu a vizitat velierul nostru si a luat masa impreuna cu cadetii nostri la cazarma 3 de sub punte. Intr-o atmosfera relaxata s-au stabilit rapid conexiuni si punti de legatura intre cadeti, mai ales pentru ca unii dintre ai nostri au studiat aici anul trecut in cadrul programului Erasmus+. Este cazul studentului caporal Gilda Faifer: "Am fost in Academia Navala din Livorno anul trecut, timp de trei luni, si a fost o experienta interesanta si esentiala pentru fundamentarea carierei mele in Fortele Navale Romane. Anul trecut am studiat cu cei din anul IV care acum au terminat si sunt deja ofiteri. Cei care sunt acum in vizita la bord sunt multumiti si interesati sa afle cat mai multe despre Nava-Scoala "Mircea". Mi-au povestit putin despre experienta pe velierul lor scoala Amerigo Vespucci. Ei fac acest stagiu de practica la sfarsitul anului I, cu durata de aproximativ trei luni de zile."
          Si pentru ca am vorbit de velierul scoala Amerigo Vespucci, trebuie sa precizam ca acesta se afla in prezent intr-o calatorie in jurul lumii inceputa la Genova in iulie 2023 si care urmeaza sa se termine tot la Genova in iulie 2025. Inainte sa ajungem noi la Livorno tocmai se efectuase schimbul de echipaj si cadeti in escala de la Los Angeles, iar acum sunt in drum spre Honolulu.
          Pret de un ceas cazarma 3 a devenit un spatiu multicultural, la bord fiind deja studenti si din Polonia, Letonia, Bulgaria, Spania si Turcia. "Am inceput sa vorbim inca din primele minute! De asemenea, ei ne-au pus intrebari despre academia noastra, despre specializarile noastre. La aceasta masa avem doar navigatie in limba romana. Colegul italian de langa mine mi-a spus ca este la mecanici si mi se pare foarte interesant ca avem aceste puncte comune" ne-a declarat si studentul caporal Maria Denisa Chiriac.
          A doua zi, 100 de cadeti romani si straini, alaturi de comanda navei si a marsului, au vizitat Academia Navala italiana. Timp de doua ore cadetii au putut sa viziteze spatiile de studiu, laboratoarele, simulatoarele de navigatie, biblioteca istorica plina de carti vechi de mare valoare (exista si o biblioteca moderna cu sali de studiu), muzeul institutiei, capela, sala de sport, piscina si portul propriu de ambarcatiuni cu vele pentru antrenamente de navigatie pe mare. Comandorul Mircea Tarhoaca, comandantul marsului, si capitan-comandorul Silviu Marius Moraru, comandantul Navei-Scoala "Mircea" au fost primiti de comandorul Alessandro Trivisonne, loctiitorul comandantului academiei.
          Escala a fost limitata la doar doua zile, o zi fiind rezervata plinurilor de apa si alimente. Este o activitate complexa ce se intampla la fiecare escala si la care participa tot echipajul si cadetii. Suntem 181 de suflete la bord si cantitatea de alimente sau apa se calculeaza in camioane si tone iar toate trebuie aduse la bord.
          Capitanul Napoleon Nicolae, ofiterul secund: "In primele ore dupa acostare facem reaprovizionarea cu alimente pentru etapa de navigatie care urmeaza. Se intampla in fiecare port de escala, toate alimentele si apa se ambarca manual, din mana in mana, de la cel mai tanar la cel mai batran, de la cel mai mic la cel mai mare. In plus, exista o comisie de receptie care verifica calitatea si cantitatea marfurilor si toti suntem angrenati in acest proces."
          "Acum depozitam alimentele in functie de categorii si cantarim si verificam marfa. Este un intreg proces: verificarea, coordonarea si introducerea alimentelor la bord. Uneori pot aparea mici neconcordante intre ceea ce am cerut noi si ceea ce aduce agentul, dar le remediem in timp util. Aici la Livorno am ambarcat relativ putine alimente, dar sunt alte escale unde vin si cateva tiruri cu alimente, apa, carne, adica un volum mare de marfa care trebuie adusa la bord si depozitata", ne-a mai precizat plutonierul major Alin Anghel care este subofiterul logistic de la bord pentru acest mars de instructie, desi in restul anului il gasim la Directia Hidrografica Maritima.
          Am parasit Livorno in dimineata zilei de 12 iulie si am luat drumul Marii Ligurice spre Coasta de Azur, dar doar pentru trei zile de navigatie pentru ca luni, 15 iulie, intram in portul Le Seyne sur Mer, o suburbie a portului si bazei navale Toulon.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    Cea mai lunga etapa a marsului de instructie din acest an cu durata de sase zile si 900 de mile marine a inceput odata cu plecarea noastra de la cheul portului Pireu cu cap compas Canalul Corint din Istmul Peloponezului. In marsurile anuale de instructie, Nava-Scoala "Mircea" a tranzitat de mai multe ori canalul, in ambele sensuri, iar acum, in 2024, pentru al doilea an consecutiv. Prin parcurgerea lui - are o lungime de peste 6,3 kilometri - se castiga aproximativ 300 de mile marine sau doua zile de mars.

Furtuna in Canalul Corint

          Anul acesta am avut parte de o traversare mai dificila, deoarece vremea s-a schimbat chiar la intrarea in canal si dupa temperaturile de peste 40 de grade din zilele precedente a urmat o furtuna puternica ce a tinut pana aproape de capatul canalului.
          Tranzitarea se face cu motor, dar cu parama data la un remorcher in prova, pentru mai multa siguranta. Canalul are o latime de 24,6 metri, suficienta pentru velierul nostru, o adancime de 8 metri si este traversat de mai multe poduri, cele mai spectaculoase fiind in sec?iunea de la intrarea dinspre Golful Saronic.

Cursuri si noduri in Marea Ionica

          Noaptea ieseam din Golful Corintului pe sub podul Rio Antirio, desteptarea ne gasea in Marea Ionica iar la pranz treceam deja printre insulele Kefalonia si Zakinthos, coborand usor spre sud-vest. La bord viata si practica studentilor Academiei Navale "Mircea cel Batran" isi urmeaza cursul, o parte dintre cade?i sunt in cazarma unde locotenent-comandorul Octavian Volintiru, seful practicii (in 2007 era cadet la bord in marsul care a inclus atunci si o escala la Toulon, locul unde vom ajunge si noi din nou peste doar cateva zile) preda un curs despre cunoasterea navei iar la puntea centru au loc ateliere de marinarie.
          Sunt implicati toti maistrii puntisti, ai bordului sau din echipajul temporar, detasati aici de la navele fluviale sau maritime: M.m.II Gabriel Tomita, seful de echipaj, M.m.p Marian Ciocan, M.m.II Ionut Ruginescu, M.m.II Catalin Bunea, M.m.I Ionut Georgescu si M.m.I Laurentiu Bahmacenco. Este primul contact al cadetilor cu sifleea si nodurile marinaresti. Printre ei si Zaklina Maksimova, unul dintre cei doi cadeti din Letonia, care s-a integrat foarte bine printre cadeti si ii place viata la bord. "Taina" nodurilor marinaresti este mai greu de "desfacut", acum au pus pentru prima data mana pe o saula, dar pana la sfarsitul marsului vor invata sa faca nu mai putin de 15 noduri marinaresti.
          Dupa-amiaza, maistrul militar clasa a II-a Alexandru Opincaru prezinta cadetilor echipamentele pentru vitalitatea navei, pentru lupta impotriva focului si a gaurilor de apa. Cadetii sunt curiosi, pun intrebari, testeaza echipamentele, se imbraca cu costumele de protectie si manuiesc fiecare furtunele de incendiu. Vor urma si alte astfel de exercitii, utile, pentru ca in anul III vor studia vitalitatea navei si vor avea nevoie de astfel de cunostinte si cand vor ajunge la bordul navelor.

Cum au devenit cadetii gabieri in arborada N.S. Mircea

          Dupa Zakinthos a urmat o zi si jumatate de navigat in mare libera, departe de orice insula, pe o distanta de 200 de mile in linie dreapta pana la coasta italiana. Cadetii au reluat antrenamentele in arborada, s-a definitivat repartizarea lor pe vergi si au urmat cursuri bilingve pentru invatarea tututror velelor, manevrelor fixe si mobile din arborada. De ce? Deoarece toate anunturile si ordinele pe nava se dau atat in limba romana cat si engleza pentru cadetii straini. Au mai exersat si salutul pe vergi necesar pentru intrarea in viitoarele porturi de escala. Lucrul in arborada ramane antrenamentul favorit al cadetilor.
          "Acolo sus este foarte frumos, bate o briza racoritoare si desi initial am fost putin temator, cu fiecare urcare ma simt din ce in ce mai degajat. La inceput am fost repartizat la verga trinca (prima verga de jos de la arborele trinchet din prova) acum am mai facut un mic pas catre verga superioara, gabier. Despre marsul de instructie va spun ca este o experienta frumoasa si necesara in acelasi timp pentru noi, ca viitori ofiteri ai Fortelor Navale Romane. Visez la acest mars nu doar din Colegiul National Militar "Alexandru Ioan Cuza", ci inca din ultima vara din gimnaziu, aflasem ca fusesem admis la colegiu si ma uitam deja pe Youtube la filmulete cu Nava-Scoala "Mircea" din marsurile de instructie si imi amintesc ca imi doream sa ajung aici. Cel mai placut moment al marsului de pana acum? Categoric, antrenamentele din arborada!" - ne-a declarat studentul caporal Matteo Damaschin.

Cum se intretine aspectul navei

          Viata pe Nava-Scoala "Mircea" nu inseamna doar antrenamente in arborada. Imaginea impecabila a velierului Academiei Navale "Mircea cel Batran", asa cum il vad vizitatorii la Ziua Marinei sau in porturile de escala, are in spate multe ore de munca sau, in termeni tehnici, lucrari de mentenanta. Aspectul "marinaresc" al navei se mentine prin efort permanent. Asa ca, indiferent de zi sau ora, pe puntile exterioare o sa intalniti membri ai echipajului care, echipati corespunzator, martagonesc (indeparteaza rugina cu ajutorul martagonului, un fel de ciocan) si pitureaza (vopsesc), slefuiesc si lacuiesc suprafetele de lemn sau furbiseaza (curata si lustruiesc) obiectele din alama. Cum aceasta a fost etapa cea mai lunga din actualul mars de instructie timpul a fost valorificat si folosit pentru a mentine velierul-ambasador al Romaniei pe marile si oceanele lumii in cea mai buna stare.

Etna si Messina

          Duminica, chiar inainte de rasarit, intram in Stramtoarea Messina, cea care desparte Italia continentala de insula Sicilia. In acest mars o sa o traversam din nou, in sens invers, atunci cand vom pleca din Palermo spre ultima noastra escala, cea de la Bodrum din Turcia. Am trecut pe langa Vulcanul Etna care, asa cum ne-a obisnuit in ultimii ani, este inca activ. Am continuat sa navigam in Marea Tireniana pentru urmatoarele trei zile pana la Livorno, aflat la limita Marii Ligurice, am trecut pe langa cunoscutele insule Ischia si Capri, dar si pe langa vulcanul Stromboli.

Om la apa!

          Pe mare trebuie sa fii pregatit sa faci fata situatiilor de criza. Poate tocmai de aceea a fost ordonata intr-o dupa-amiaza de duminica executarea exercitiului de recuperare a omului cazut peste bord. Exercitiul ce a fost condus de capitanul Stefan Scutelnicu este parte integranta din instructia cadetilor si membrilor echipajului Navei-Scoala "Mircea".
          "Oscar", manechinul care joaca rolul omului cazut in mare, a fost aruncat peste bord si recuperat cu echipa din bombardul coborat la apa. Totul s-a desfasurat respectand timpul regulamentar din barem, iar studentii au putut observa toate detaliile manevrei de recuperare a omului cazut peste bord.
          La Livorno am intrat miercuri, 10 iulie, pentru o escala cu durata de doar doua zile, ce vor fi pline de activitati pentru cadetii de la bord deoarece aici se afla Academia Navala a Marinei Militare italiene.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

    In dimineata zilei de 30 iunie la Terminalul de pasageri din portul Pireu, locul nostru de acostare, am fost intampinati de o Romanie "in miniatura", multi copii cu steaguri tricolore, personal al ambasadei noastre de la Atena si din comunitatea romaneasca din zona, in frunte cu doamna Mioara Pitut, insarcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei Romaniei din capitala Greciei care a si urcat la bord si ne-a urat bun venit. Portul Pireu este o escala de traditie pentru N.S. "Mircea", ultima oara a acostat aici anul trecut, iar velierul Academiei Navale "Mircea cel Batran" a fost deschis pentru vizitare in toate cele patru zile de escala. Au existat atat activitati de diplomatie navala, cat si culturale, gazdele noastre au oferit echipajului si cadetilor excursii la Muzeul Razboiului din Atena si la Muzeul Naval din Piure, in timp ce comandorul Mircea Tarhoaca, comandantul marsului, si capitan-comandorul Silviu Moraru, comandantul navei, au efectuat o vizita la Academia Navala a Fortelor Navale ale Greciei din Pireu.
          Un moment deosebit a fost vizionarea meciului de fotbal Romania-Olanda impreuna cu gazdele noastre de la ambasada, chiar la puntea centru, transformata ad-hoc intr-o tribuna "plutitoare" inflacarata. Tot aici cei patru scafandri de la bord, condusi de caporal clasa a III-a George Colioglu, au efectuat prima scufundare a marsului pentru un control la corpul navei.
          Momentul principal de diplomatie navala din escala noastra din Pireu a fost receptia oferita in ultima zi de escala de catre Ambasada Romaniei la Atena si N.S. Mircea, eveniment care a reunit la bord peste 100 de oficialitati locale, ambasadori si personal al misiunilor diplomatice acredita?i la Atena, dar si membri ai comunitatii locale. Receptia a fost deschisa de urarile de bun venit ale comandantului navei, capitan-comandorul Silviu Moraru, si ale doamnei Mioara Pitut, insarcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei Romaniei la Atena. Au urmat cateva momente artistice surpriza, foarte bine primite de catre invitati, un dans traditional grecesc al studentului David Manolescu, imbracat in costum popular traditional grecesc, si un spectacol oferit de studen?ii care fac parte din ansamblul de dansuri populare al Academiei Navale "Mircea cel Batran" "Dulce Plai Dobrogean". Un alt moment special a fost ceremonialul de coborare a pavilionului de la pupa navei in prezenta tuturor invitatilor care a confirmat inca o data, daca mai era nevoie, rolul de ambasador onorific al N.S. "Mircea" pe marile si oceanele lumii si care a incheiat evenimentul de diplomatie navala din portul Pireu. De mentionat este si faptul ca unii dintre studentii straini aflati la bord, este vorba de Grzegorz Sadlowski si Karol Smolinski din Polonia, dar si Berkay Ogut din Turcia au avut ocazia sa se intalneasca cu personalul diplomatic si militar din tarile lor, aflat la post la Atena.
          In dimineata zilei de 4 iulie N.S. Mircea a parasit portul Pireu pentru a tranzita Canalul Corint catre Marea Ionica. La bord s-a aflat si doamna Mioara Pitut impreuna cu cativa colaboratori, alaturi de care am mai admirat inca o data splendidul canal sapat in piatra, care uneste golful Saronic cu Golful Corint si Marea Egee cu Marea Ionica. Urmeaza sase zile de navigatie prin Marea Ionica, Marea Mediterana, prin Stramtoarea Messina si Marea Tireniana inainte de a ajunge pe data de 10 iulie la Livorno, urmatoarea noastra escala.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu

     Nava-scoala "Mircea" a ajuns in dimineata zilei de duminica, 30 iunie, in primul port de escala al marsului, Pireu, unde ramane pana joi, 4 iulie. O etapa relativ scurta de mars, de doar patru zile si 550 de mile marine parcurse care ne-au adus aici, in portul Atenei. Patru zile in care cadetii nostri s-au transformat aproape incredibil si au trecut cu brio de cateva momente cheie ale oricarui mars de instructie: lucrul in arborada, trecerea prin zone deosebite de navigatie si o mare mai agitata.
          In dupa-amiaza plecarii deja erau in arborada pentru antrenamente, treceau prin cruceta si se desfasurau pe vergi in timp ce dragorul maritim 30 "Sublocotenent Alexandru Axente" deschidea drumul in fata noastra. Pentru cei opt cadeti straini din Bulgaria, Polonia, Letonia, Spania si Turcia prezenti la bord, a fost categoric prima experienta de acest fel, au urcat toti in echipe mixte sub atenta indrumare a instructorilor. Ekaterini Penkova din Bulgaria a atras atentia instructorilor, determinata si agila. Studenta este la a doua experienta romaneasca. Ea a mai studiat la Academia Navala "Mircea cel Batran" prin programul Erasmus militar si a dorit sa fie prezenta si in acest mars de instructie. In a doua zi a marsului, tot in Marea Neagra, au fost intinse 18 din cele 23 de vele ale N.S. Mircea, velierul Academiei Navale "Mircea cel Batran". Nu este fara precedent, dar este reconfortant sa reusesti intinderea velelor cu acesti cadeti minunati aflati la inceputul marsului la doar o zi de la plecarea din Constanta.
          Am navigat astfel pana spre seara cand am ajuns in "gura" Bosforului (Istanbul), iar velele au fost stranse (in stramtori nu este permisa navigatia cu vele). De aici, cu noile vele in strangatori (in acest an au fost achizitionate vele noi), imaculat de albe, imediat dupa trecerea pe sub penultimul pod construit peste stramtori, Yavuz Selim Sultan, am fost vedeta pe apele dintre cele doua continente pentru urmatoarele ore. In tot acest timp, am fost admirati, salutati si filmati, de pe mal sau din ambarcatiunile care roiau in jurul nostru. A urmat o noapte linistita prin Marea Marmara pentru a traversa dupa-amiaza Stramtoarea Dardanele (Canakkale). Momentul care a trezit interesul echipajului prin aceasta stramtoare a fost trecerea pe sub podul 1915-Canakale, cel mai mare pod suspendat din lume cu o deschidere de peste trei kilometri, ultimul construit intre Europa si Asia si finalizat in 2022.
          Marea Egee ne-a intampinat nu doar cu albastrul ei incredibil, dar si putin furtunoasa, cu vant cam tare, dar favorabil, asa ca s-a decis desfasurarea velelor. Intinderea velelor inceputa seara s-a terminat tarziu in noapte, la lumina reflectoarelor, vantul puternic ingreunand totul. Si astfel am mai reusit ceva, sa facem navigatie cu vele pe timp de noapte in arhipelagul grecesc, la doar trei zile de la plecarea din Constanta.
          Dupa intinderea velelor din timpul noptii precedente la iesirea din Stramtoarea Dardanele (Canakkale) am navigat pana spre amiaza cu toate cele sase vele de pe cele doua faruri (vela mare, gabierul, contragabierul) cu vant favorabil spre sud. Am navigat pe o Mare Egee mai involburata, asa cum este adesea in lunile mai sau iunie, bine bandati la babord, cu repetate bratari (reorientarea vergilor in functie de directia vantului si a navei), pentru a ne urma drumul nostru spre Pireu. Momentele "spumoase", la propriu, au fost in si la iesirea din Stramtoarea Kafirea, unde, fara a fi furtuna, gradul marii a ajuns la 4 spre 5, puterea vantului la 6-7, cu 21 de metri pe secunda, iar batranul nostru velier a luat si benzi de 23 de grade (inclinarea navei fata de axul longitudinal). Fara probleme pentru nava si echipaj, pentru cadeti mai ales, care au trudit din greu in ultimele doua zile in arborada, chiar daca raul de mare si-a facut aparitia.
          Lucrul in arborada s-a desfasurat sub conducerea capitanului Stefan Scutelnicu, comandantul serviciului vele, si a maistrului militar clasa I Gabriel Tomita, care este si seful de echipaj pentru acest mars de instructie. Ultimul ne-a precizat: "A fost un inceput de mars mai ≪furtunos≫, vantul ne-a pus putin in dificultate, dar ne straduim sa-i facem fata. Am navigat cu vele apoi le-am strans, pe etape si momente, cand marea ne permitea, pentru ca deja nava era bandata si nu vrem sa cedeze vreo parama care sa ne ingreuneze strangerea lor ulterior. Am avut o noapte aproape alba, toti marinarii de la serviciul de lupta navigatie vele, dar si totii cadetii de la Academia Navala "Mircea cel Batran" care s-au acomodat foarte bine. Vreau sa subliniez ca sunt incantat de modul in care se prezinta aceasta generatie, am vazut un progres real in doar cateva zile de la plecarea noastra." Si daca va intrebati ce mai fac studentii cu putinul timp liber ramas dupa lucrul in arborada, sa stiti ca au mai facut si cunoasterea navei (la propriu si esentiala pentru practica lor), vitalitate sau exercitii de abandon al navei. Anul acesta cei 86 de studenti romani studiaza la cinci specializari: navigatie (in limba romana si engleza), electromecanica, inginerie electrica si logistica militara. Si dupa cum ne marturisea locotenent-comandorul Octavian Volintiru, seful practicii, sunt o generatie foarte buna. Despre ce o sa se intample in Pireu o sa aflati din corespondenta viitoare.


          Corespondenta transmisa de Bogdan Dinu