Autorul celei dintâi lucrări de istorie a marinei, comandorul Constantin Ciuchi s-a născut la 18 ianuarie 1863 în comuna Obârșia din județul Bacău. După absolvirea școlii și efectuarea stagiului militar la Batalionul I vânători, Ciuchi urmează în anul 1884 Școala de Subofițeri, iar după finalizarea acesteia, în anul 1886, este repartizat în Regimentul 32 Dorobanți. În anul 1888, având gradul de sublocotenent ajunge în corpul Flotilei, făcând parte din statul major al canonierei Grivița. După avansarea la gradul de locotenent din 1889 își va desfășura activitatea în anii următori în Arsenalul Flotilei, la inspectoratul Porturilor și în cadrul Depozitelor Fluviale și Diviziunii Echipajelor pentru ca în anul 1891 să facă parte din echipajul bricului „Mircea” având funcția de ofițer de cart.
Începând cu anul 1894 ofițerul Ciuchi se specializează în arma marină, fiind autorizat să urmeze în paralel cursurile Școlii de Artilerie Navală din Toulon, cursurile de specialitate ale Școlii de torpilori de pe nava Algersiras și cursurile teoretice de artilerie navală de pe nava școală de tunari „La Couronne”. În următorul an este avansat în grad de căpitan.
La revenirea în țară, spre sfârșitul anului 1896, căpitanul Ciuchi va primi comanda torpilorului Sborul, iar după un an trecând la Divizia de Dunăre este numit comandantul navei „România”. În anii următori va îndeplini funcții în cadrul Serviciului Tehnic al Comandamentului Flotei, Administrația Centrală a Răsboiului și la bordul bricului „Mircea” unde a fost foarte apreciat de echipaj și de elevii ambarcați.
Începând cu anul 1902, căpitanul Ciuchi se numără printe profesorii Școlii de Marină aflate la Constanța, predând la Școala de Aplicație a Ofițerilor de Marină, cursul de Artilerie, fiind în același timp și autorul unui curs de artilerie și navigație redactat încă din anii1896-1897 și păstrat în manuscris în fondul documentar la Muzeul Național al Marinei Române.
După avansarea în gradul locotenent-comandor din anul 1903 și finalizarea activității de profesorat în cadrul Școlii de Marină, Ciuchi este numit comandant al bricului „Mircea”. Începând cu anul 1905, locotenent-comandor Ciuchi este detașat la Serviciul Maritim Român, pe nava „Principesa Maria”, unde își va desfășura activitatea până în anul 1907, când i se va încredința funcția de căpitan al portului Constanța. În anul 1909 este avansat în gradul de căpitan-comandor și va fi numit comandantul Diviziei de Dunăre, iar în anul următor va primi comanda Depozitelor Generale ale Marinei.
În anii primului război mondial, Constantin Ciuchi, avansat între timp în gradul de comandor, a îndeplinit funcția de director al Arsenalului Marinei, fiind și ultima funcție deținută până la trecerea în rezervă din anul 1918, după o prestigioasă carieră de ofițer de marină de 30 de ani.
Sursa: Mariana Păvăloiu, Marian Sârbu, „Vivant Professores!”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2007