Academia Navală "Mircea cel Bătrân"

Prima navă-școală românească a fost bricul „Mircea”, o navă cu două catarge cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor. Dotarea cu o astfel de navă a venit pe fondul nevoii de a completa noțiunile teoretice dobândite în școală cu experiența practică. Demersurile începute în anii 1880 – 1880 s-au finalizat cu intrarea în serviciul marinei militare române a navei în anul 1882. Potrivit jurnalului istoric al navei, citat și în lucrarea „Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Tradiții. Prezent - perspective”, bricul a fost comandat și construit la Șantierul naval „Thames Iron Works and Ship company building” din Londra. Nava a fost botezată cu numele „Mircea” de către Ion Ghica, reprezentantul României la Londra, argumentul în favoarea alegerii numelui fiind acela că domnitorul Mircea cel Bătrân a fost cel care a întregit Țara Românească până la „Marea cea Mare”.

Nava a fost adusă în țară, mai exact în portul Galați, la 12 august 1882, după un voiaj de 24 de zile, sub comanda maiorului Vasile Urseanu. Prima campanie de practică la bordul bricului „Mircea” s-a desfășurat în anul 1883.

Viața la bordul bricului „Mircea” nu era nici pe departe una ușoară. Tinerii care urcau la bord pentru a se forma pentru o viitoare carieră în marinărie erau recomandați de calități fizice și morale deosebite. Pe parcursul marșurilor trebuiau să îndure condiții vitrege, de la spațiul foarte restrâns de la bord, ceea ce influența condițiile de locuire și hrănire, la limitarea rației de apă potabilă la 300 ml pe zi, în timpul marșurilor lungi, și la asigurarea unei singure mese calde pe zi. La toate acestea se adăuga executarea carturilor în bătaia vântului și a ploii sau a soarelui torid, comanda bricului aflându-se pe punte, complet descoperită.

Cu toate acestea, pe parcursul celor 62 de ani de activitate în serviciul marinei române, la bordul bricului „Mircea” s-au format nu mai puțin de 40 de promoții de viitori ofițeri, maiștri de marină, cadre necesare flotei maritime militare și comerciale.

Pentru rolul pe care l-a avut în formarea cadrelor marinei, în anul 1931 bricul a fost distins de regele Carol al II-lea cu semnul onorific „40 de ani în Serviciu”, prilej cu care s-a luat în primire și pavilionul „Jack de prova”.